La fiecare 7 ore, un copil mai mic de un an moare, astfel că România pierde anual circa 1.200 de nou-născuţi.
Statisticile sunt dureroase, iar capacitatea maternităţilor de a salva vieţile bebeluşilor născuţi prematur depinde de aparatura medicală pe care o au.
Din 2017, Constantin Lucuţar, un tânăr de 28 de ani, din Vama, pedalează pentru a face auzită cauza copiilor născuţi prematur care au nevoie de echipamente medicale pentru a supravieţui. Pedalează pentru a transforma tăcerea bebeluşilor într-un strigăt pentru viaţă.
Cu sprijinul organizaţiei „Salvaţi Copiii”, tânărul a pornit, în ultimii trei ani, într-o aventură plină de curaj şi determinare. 1000 de kilometri pe bicicletă, în 48 de ore, pentru a strânge donaţii pentru echipamente medicale şi pentru a susţine dreptul la viaţă al copiilor născuţi prematur.
„Curaj nu e neapărat, nebunie nici atât, ci doar dorinţa de a salva vieţi. Vieţi pe care nici măcar nu le cunoaştem. (…) Prin mine arăt lupta lor, cam ce ar însemna lupta unui copil născut prematur. Prin munca pe care o depun. Prin frig, dureri musculare, ploaie, căldura. E o luptă cu timpul, aşa cum se luptă ei cu timpul, aşa mă lupt şi eu cu timpul”, mărturiseşte tânărul.
De cealaltă parte, Mihai Cervinschi, prieten al lui Costi, pasionat de ciclism, a explicat de ce obiectivul tânărului este unul extrem de ambiţios: ”Sunt ciclişti care au parcurs 1000 de kilometri, dar targhetul a fost de 75 de ore. Să reduci cu 30% timpul, volumul de ore, e impresionant, e foarte greu”.
Constantin este un temerar, un iubitor al muntelui, al naturii, al libertăţii. Un om fără frici sau prejudecăţi, cu energia şi neastâmpărul de a nu sta deoparte.
A învăţat să pedaleze pe o bicicletă abandonată în curte, fără cauciucuri, iar pasiunea pentru ciclism şi-a descoperit-o din întâmplare.
„Ţineam un calcul şi la un moment dat pedalam câte 16 – 17.000 de km pe an. (…) Mă văd în şa şi peste 50 de ani. Nu renunţ la ceea ce mă face fericit. Mersul pe bicicletă îţi dă totul, îţi pune pe tavă absolut orice, gratis, începând de la fericire, sănătate, te face mult mai energic, te eliberează de tot ce e întuneric în sufletul tău. Făcând ture lungi cu bicicleta, stând atât de mult timp în şa, ajungi se vorbeşti cu tine, să te cunoşti tot mai bine, povesteşti ce ai făcut, îţi faci planuri şi tot aşa”, mărturiseşte tânărul.
”Proiectul nostru de dotare a maternităţilor este unul dintre cele mai importante”
Prima cursă de 1000 de kilometri, pe bicicletă, asociată campaniei ”Fiecare copil contează”, derulată de Salvaţi Copiii România, a fost în 2017, pe ruta Suceava – Bacău – Oneşti – Braşov – Sibiu – Mediaş – Turda – Cluj – Dej – Bistriţa – Câmpulung Moldovenesc – Suceava.
” În 2017, am ales un traseu destul de greu, cu multă diferenţă de nivel, cu mulţi munţi. În 2017, am mers bine, doar că au fost temperaturi scăzute, noaptea erau undeva la -5 grade, iar pe bicicletă se simţea mai puţin de atât”, a povestit Costi.
După aproape 800 de kilometri în şa, şi-a administrat un antiinflamator din cauza unei dureri înţepătoare apărute la picior, însă pastila a avut efectul invers decât cel aşteptat.
„A fost un inflamator destul de puternic şi a avut un efect nu prea potrivit, halucinaţii. A fost pentru prima dată când eram pe un drum european, dar mă credeam pe autostradă”, spune Costi.
Prima bătălie cu cei 1000 de kilometri nu a fost câştigată, însă Costi a câştigat teren în lupta pentru viaţă a bebeluşilor prematuri.
La rândul său, Camelia Iordache, preşedinta „Salvaţi Copiii”, filiala Suceava, a mărturisit: ”Cauzei noastre i s-au alăturat nişte nebuni frumoşi, nişte oameni care aproape în fiecare zi îşi depăşesc limitele, poate ei înţelegând cel mai bine lupta copiilor prematuri cu viaţa, importanţa fiecărei secunde. Constantin a venit alături de noi cu tot sufletul, şi asta se vede în tot ceea ce face. Perseverenţa este una dintre calităţile lui, în tot ceea ce face încearcă să-şi depăşească limitele şi nu renunţă niciodată la o idee în care crede. El a venit alături de Salvaţi Copiii cu tot sufletul, şi asta se vede în tot ceea ce face”.
”Anul viitor sper să strâng cât mai multe donaţii, mult mai multe decât în aceşti trei ani”
Au urmat cursele din 2018 şi 2019. Prima, într-o perioadă când întreaga ţară a fost lovită de inundaţii, iar cea de-a doua desfăşurată pe timp de caniculă, la temperaturi care s-au menţinut aproape de 40 de grade.
„La cursa din 2018, sub ploaie torenţială am stat aproximativ 18 ore, din 24 cât a avut cursa. 18 ore am fost muraţi, nu mai eram uzi. Aveam haine de schimb, eram conştienţi că nu o să fie bine, dar eram motivaţi. Însă la un moment dat, toate hainele erau ude şi nu mai reuşeam să le uscăm. Am mers destul de mulţi kilometri cu frigul în oase şi după o decizie destul de grea am hotărât să ne oprim. A fost un moment foarte greu, poate cel mai greu din toate cursele. Ne-am oprit după 500 de km”, povesteşte suceveanul.
În 2019, cursa a început foarte bine, însă Costi a folosit un echipament vechi, nepotrivit pentru temperaturile de aproape de 40 de grade din acele zile, şi asta l-a costat destul de mult.
„Erau 38 de grade, iar la nivelul asfaltului era mult mai mult. Anul acesta am pedalat 725 de kilometri în mai puţin de 30 de ore, din care 70 de kilometri ore am pedalat doar în picioare, nu mai puteam să stau în şa din cauza unei probleme destul de grave”, îşi aminteşte Costi.
„Odată ce s-a aprins scânteia, nu-l mai opreşti”
Donaţiile au fost tot mai consistente de la an la an, însă nevoile micuţilor prematuri sunt mari, iar echipamentele scumpe.
Tocmai de aceea Constantin este determinat să susţină cauza Salvaţi Copiii până când toţi bebeluşii vor avea un start mai bun în viaţă. Vrea să lupte şi să pedaleze şi anul viitor pentru a schimba statisticile dureroase ale copiilor născuţi prea devreme.
„Îmi doresc să pedalez, dar pe alt traseu şi sper să obţin cât mai multe donaţii, mult mai multe decât în aceşti trei ani”, a menţionat Lucuţar.
”Constantin, când îşi propune ceva, pune câteva idei pe tapet şi imediat pune în mişcare totul. Intervine tăvălugul din interiorul lui, energia lui constructivă. Odată ce s-a aprins scânteia, nu-l mai opreşti”, a arătat Mihai Cervinschi.
Constantin este unul dintre oamenii care înţeleg cel mai bine zbaterile unui copil ţintuit sub lampa de resuscitare sau într-un pat de spital.
O malformaţie congenitală la ambele mâini l-a învăţat ce înseamnă suferinţa şi discriminarea. L-a salvat însă camaradul său cel mai loial, cel mai statornic – bicicleta.
„Mă simţeam foarte marginalizat, avem zero prieteni, devenisem un fel de ciudăţel. (…) Bicicleta m-a ajutat să-mi găsesc prieteni, prieteni pentru care nu a contat cum sunt, cum arăt, au văzut dincolo de imagine. Asta m-a ajutat foarte mult, m-a salvat. (…) Veneam acasă după ture grele, bătut de soare, de ploaie, eram fericit. Nu-mi era frig, nu-mi era teamă. Eram fericit”, mărturiseşte Constantin.
„Important este să se strângă cât mai multe donaţii pentru copii şi lupta lor pentru viaţă”
În semn de recunoştinţă pentru iniţiativa sa, Constantin Lucuţar s-a numărat printre laureaţii Galei „Top 10 Suceveni” din acest an, eveniment marca Monitorul de Suceava, ajuns la cea de-a VIII-a ediţie, organizat în acest an pe 13 decembrie.
Primindu-şi premiul, Costi a declarat: „Este o onoare pentru mine să fiu în <Top 10 Suceveni> şi îmi dă o motivaţie mai puternică de a pedala mai departe pentru aceşti copii care au nevoie de noi toţi. 1.000 de km sunt doar nişte cifre, important este să se strângă cât mai multe donaţii, pentru acei copii şi lupta lor pentru viaţă”.
Vă îndemn să îl susţinem pe Constantin şi să donăm pentru fiecare kilometru, pentru fiecare gram, pentru fiecare bătaie de inimă a copiilor prematuri.
Părerea ta